Aspecte ale videcarii prin umor in hipnoterapie

de Maurice Kouguell, Ph.D, BCETS

 

Traducerea in limba romana: Oana Maria Popescu
Intrebare: “De cati hipnoterapeuti este nevoie pentru a schimba un bec?” Raspuns: “De unul…Dar becul trebuie sa doreasca sa se schimbe.”

O utilitate importanta a umorului este aceea ca atunci cand este aplicat in mod adecvat diminueaza rusinea. Rusinea, blamarea si vina sunt emotii neproductive care au influente paralizante asupra individului. Cu cei mai multi clienti, umorul asigura un cadru confortabil si eliberant. In cartea sa “HA,HA si AIM: Rolul Psihoterapiei Umoristice”, dr. Mosak indica care sunt cele trei mari categorii ale teoriei umorului:

1. Teoriile legate de eliberarea prin umor, in care se considera ca energia este eliberata prin utilizarea umorului, si ca actul de a renunta la bariere si de a rade are un efect de eliberare asupra clientului. In consecinta, rasul are un efect de a elibera emotiile acumulate si de a descarca ostilitatea intr-un mod acceptabil.

2. Teoria disocierii care “incepe cu intentia de a rani, ceea ce cultura noastra cere a fi reprimat”. Inca o data rasul elibereaza agresivitatea si impulsurile ostile. Prin relatarea experientei nefericirii, nenorocului sau mizeriei, putem obtine o satisfactie cel putin temporara.

3. Abordarea legata de incongruenta. Rasul poate apare datorita unui tip de directionare gresita, in care exista o schimbare, intr-un fel la care nu ne-am asteptat.

Care sunt avantajele utilizarii umorului in relatia terapeutica? Mosak citeaza cinci utilizari specifice ale umorului.

1. Stabilirea unei relatii terapeutice
Atunci cand terapeutul poate utiliza umorul intr-un mod confortabil si clientul poate raspunde la acesta, umorul poate fi o cale foarte eficace de a indeparta momentele de nefericire si de a ajuta clientul sa-si reformuleze problema. Folosirea umorului poate fi un instrument prin care oamenii pot fi ajutati sa interactioneze unul cu celalalt. Adler descrie nevroticul ca fiind o persoana care traieste pe teritoriul inamic, intotdeauna in garda si intotdeauna vigilent. Cu siguranta umorul poate diminua sentimentul de izolare si necesitatea de fi mereu in garda.

2. Umorul in diagnosticare
Aceia care cred ca “sentimentele sunt periculoase” au dificultati in a rade si a se desprinde de problema. Este vorba despre cei pentru care autorealizarea este mult mai importanta decat sentimentele. In evaluarea diagnostica a clientului, putem afla cu usurinta daca oamenii rad cu altii sau de altii. Putem afla daca clientul rade de glume crude sau pe seama altora. Toate acestea ne pot da informatii despre personalitatea clientului.

3. Umorul si interpretarea
Glumele si umorul pot fi folosite pentru a orienta directia terapiei, probabil ajutand clientul sa devina constient ca nu este unic in suferinta lui, chiar daca este ranit. De asemenea clientii pot incepe sa-si dea seama ca nu sunt singularizati pentru o dificultate pe care o au.

Din nou, Mosak relateaza urmatoarele:
Un mare violonist era certat de managerul sau pentru auto-adulatia de care dadea dovada. “De fiecare data cand vorbesti cu cineva la o petrecere spui: eu, eu, eu”. Violonistul a remarcat: “ Doamne, nu mi-am dat seama si imi pare rau. Promit sa nu mai fac asta niciodata. Pariez ca am ofensat o gramada de oameni din aceasta cauza.” In urmatoarea Duminica, atat managerul cat si violonistul se aflau la o petrecere , si violonistul spunea din nou: eu, eu, eu. Dintr-o data s-a uitat in capatul celalalt al incaperii si si-a vazut managerul dand din cap cu disperare. I-a facut managerului un semn, cum ca-si amintea promisiunea facuta cu o saptamana inainte, asa ca a intors spatele prietenului sau si a spus: “Dar destul despre mine. Hai sa vorbim despre tine. Cum ti-a placut ultimul meu concert?”

4. Redirectionarea clientului
Umorul poate fi utilizat pentru a redirectiona clientul intr-un mod productiv. De exemplu, McMullin, in cartea sa “Manual de tehnici de Terapie Cognitiva”, da urmatorul exemplu in care are de-a face cu un pacient cu temeri irationale: “In regula. Ti-e teama ca nimanui nu-i place de tine. Sa presupunem ca ai dreptate, nimanui nu-i place de tine, si de fapt nimanui nu i-a placut niciodata de tine si nimanui nu-i va placea vreodata de tine, de la doctorii si asistentele din sala de nastere in care ai venit pe lume, si pana la oamenii pe langa care treci pe strada, tuturor le displaci. “ In munca cu pacientii paranoizi ( desi stim ca ei sunt cel mai mult in garda) , Adler se stie ca spunea pacientilor care se simteau urmariti :” Ce noroc pe capul tau…cand ies eu pe strada nici macar cainii nu-mi acorda atentie.”

5. Umorul ca si criteriu pentru terminarea terapiei
Multi terapeuti, inclusiv Adler, Rosenthal, Shulnma, Mosek si Olsen, folosesc umorul ca barometru pentru finalizarea terapiei. Clientii care pot plasa si privi problemele lor dintr-o noua perspectiva, fiind capabili sa mentina o distanta confortabila, isi vor redescoperi adesea simtul umorului.

Bineinteles, ca si in orice alta tehnica care implica relatiile interpersonale, umorul trebuie utilizat cu masura. Astfel, hipnoterapeutii care nu se simt confortabil cu folosirea umorului, n-ar trebui sa o faca. De asemenea, pot exista clienti care nu pot raspunde umorului si nici in acest caz umorul nu trebuie folosit. Ca si cu alegerea oricarei tehnici, umorul si respectul reciproc trebuie intotdeauna luate in considerare ca modalitate de abordare terapeutica.

Din propria mea experienta, incongruenele , reframingul si umorul imi vin la indemana. Desigur, s-au dovedit a fi eficace in stabilirea unei relatii terapeutice cu clientul, ceea ce a fot intarit de interventii incununate de succes. Timp de multi ani, ca psiholog scolar care m-am ocupat de clasele de la I la XII, era uzual ca un elev sa intre neanuntat in cabinetul meu si sa urle: “Urasc aceasta scoala, nu o mai pot suporta.” Cum aceasta scena s-a repetat de multe ori cu multi elevi, am dezvoltat doua abordari. Una a fost aceea de a pretinde ca incep sa plang la biroul meu: “Am incercat timp de 20 de ani sa plec de aici, ce norocos esti tu… mai ai doar cateva luni de indurat”. O alta tehnica, folosita atunci cand un elev venea foarte furios, era aceea de a-i intinde mana si de a-i spune: “ ai o judecata excelenta”. Acelor elevi care veneau la mine ca sa ma anunte ca se vor lasa de scoala sau ca refuza sa mai coopereze pentru ca s-au saturat, le spuneam “ si cat de greu imi este sa inteleg ca deoarece urasti scoala atat de mult faci tot posibilul pentru a amana absolvirea anului academic.” Este interesant cat de frecvent am obtinut rezultate, cel putin in stabilirea unei legaturi cu acei elevi. La un moment dat, am dezvoltat o tehnica cu clientii mei particulari care aveau rezistente. Spunandu-mi-se de multe ori de catre clienti ca ei nu pot fi hipnotizati si fiind intrebat daca mi s-a intamplat sa nu reusesc sa hipnotizez pe cineva, pur si simplu ma aplecam si luam un ciocanel de cauciuc din birou, si tinand usor ciocanul in mana dreapta, lovindu-mi palma stanga cu el, le spuneam :”Inca nu mi s-a intamplat sa nu reusesc”. Dialogul umoristic ii poate determina pe clienti sa renunte la rigiditatea pe care si-au impus-o. Glumele pot intari insight-ul si il pot releva si mai mult. Aceasta tehnica va restaura de asemenea sentimentul libertatii si experienta sinelui .

Maurice Kouguell Ph.D., BCETS. ( Click aici pentru Biografie )
Director: Brookside Center for Counseling and Hypnotherapy
997 Clinton Place, Baldwin New York 11510
telefon/ fax: 516 868-2233 e-mail contact@brooksidecenter.com
Brookside Center Web Site http://www.brooksidecenter.com/